Introducere în UML partea 1

UML, prescurtarea de la Unified Modeling Language, reprezintă un limbaj standard folosit pentru descrierea sistemelor orientate obiect.

Se foloseşte de elemente grafice pentru a reda cât mai bine relaţiile între obiecte, lucru foarte util în cazul exemplelor, unde nu se poate descrie prea bine acest lucru doar prin câteva linii de cod. Unul din aceste elemente este diagrama, cea mai folositoare în asemenea cazuri.

figura 1

Reprezentarea unei clase prin intermediul unei diagrame se face printr-un simplu dreptunghi divizat în 3 compartimente. În cel de sus este trecut numele clasei, la mijloc se specifică lista atributelor, iar în ultima căsuţă operaţiile (figura 1 – A) .

După cum spuneam, numele clasei se reprezintă în prima subdiviziune în mai multe forme. Pentru o clasă normală se scrie pur şi simplu numele său, pentru o clasă abstractă se poate scrie fie italic numele, fie se poate adăuga sub nume o etichetă la modul {abstract} pentru a marca faptul că respectiva clasă este abstractă (figura 1 – B ), iar pentru o interfaţă se adaugă o etichetă la modul « interface » (figura 1 – C).

Lista atributelor se referă la proprietăţile unei clase şi după cum spuneam, acestea sunt scrise în centru (figura 2).

figura 2

După cum se vede şi în figura 2, pentru fiecare atribut se specifică:

1. nivelul de acces : acesta poate fi + (public), – (private) sau # (protected)
2. numele
3. tipul de date
4. valoarea default  dacă este cazul, dacă nu, se omite

Asemănător cu lista atributelor se specifică şi operaţiile clasei.Operaţiile unei clase reprezintă metodele sale. Lista acestora se specifică precum în figura 3.

figura 3

Pentru fiecare metodă în parte se specifică următoarele:

1. nivelul de acces : acesta poate fi + (public), – (private) sau # (protected)
2. numele
3. lista parametrilor, pentru fiecare specificându-se numele şi tipul (evident pot lipsi)
4. tipul de date returnat (care de asemenea poate lipsi)

De precizat este faptul că atât în cazul atributelor, cât şi al proprietăţilor nu este necesară trecerea întregii liste, ci doar a acelora care sunt importante în contextul dat.

Acestea fiind spuse, am încheiat prima parte a acestei serii de articole pe tema UML. În următoarele voi vorbi despre modul de figurare a relaţiilor dintre obiecte şi la final voi exemplifica totul pe un exemplu practic .